Cu o experiență de 17 ani pe piață, compania ViTRA a evoluat odată cu retailul modern din Republica Moldova, transformându-se dintr-un distribuitor de echipamente într-un integrator de soluții pentru comerț, logistică și HoReCa. Sub leadership-ul fondatorului și CEO-ului său, Sergiu Crețu, compania a pariat pe digitalizare și integrare pe verticală, acestea fiind direcțiile de investiții urmate și în 2026.

Într-un interviu acordat revistei Modern Buyer, Sergiu Crețu analizează migrarea cumpărătorului către formatele de proximitate, explică de ce magazinul fizic devine un spațiu de experiență, nu doar de tranzacție și dezvăluie planurile ambițioase pentru 2026: cea mai mare investiție în producție din istoria companiei, promovarea unui concept nou de retail de proximitate și deschiderea unui showroom regional gigant de 3.000 mp la Chișinău.

Cum a început povestea ViTRA în retail și unde vă poziționați astăzi în piața din Republica Moldova?

ViTRA a apărut acum aproximativ 17 ani, într-o perioadă în care retailul modern abia începea să se dezvolte în Republica Moldova. La început am distribuit un număr mic de echipamente pentru amenajarea magazinelor, însă foarte repede am înțeles că retailerii au nevoie de mai mult decât produse.

Retailul modern este o industrie în care know-how-ul despre organizarea spațiului comercial este la fel de important ca echipamentele în sine. De aceea, în timp, ne-am concentrat nu doar pe furnizarea de echipamente, ci și pe proiectarea spațiilor comerciale și pe modul în care magazinele pot funcționa mai eficient.

În acești 17 ani am realizat zeci de mii de proiecte pentru peste 6.000 de companii. Dacă adunăm toate proiectele, vorbim de milioane de metri pătrați de spații amenajate sau reamenajate. Aici intră o varietate mare de spații: magazine mici de proximitate, supermarketuri, proiecte din zona HoReCa, arhive, depozite sau centre logistice. Această experiență ne-a permis să observăm foarte bine cum evoluează retailul și cum se schimbă comportamentul consumatorilor.

ViTRA este astăzi un business integrat pe verticală?

Da, în mare parte am construit o companie autosuficientă, în care am dezvoltat intern majoritatea competențelor necesare pentru a livra un proiect complet. Avem ingineri care proiectează spațiile comerciale și industriale, producție proprie, echipe de instalare și o echipă IT care dezvoltă instrumente digitale pentru proiectare și managementul proiectelor.

Un exemplu este implementarea unui software de simulare 3D, prin care retailerii pot vedea în avans cum va arăta magazinul și cum va funcționa fluxul de cumpărare în spațiul de vânzare. Astfel, deciziile privind organizarea spațiului pot fi luate mult mai rapid și mai eficient încă din faza de proiectare.

Este o inovație în industrie care îi ajută pe clienții noștri să câștige timp. Astăzi am ajuns la performanța de a putea realiza, în anumite cazuri, într-o singură zi un proiect complet de amenajare a unui convenience store — de la proiectare până la montajul final. Intern numim această filozofie “Store Ready in a Day.”

Know-how-ul despre organizarea spațiului comercial este la fel de important ca echipamentele în sine.

În același timp, am construit și o infrastructură operațională solidă. Dispunem de propriul parc auto, cu peste 30 de unități de transport, și de echipe proprii de instalatori disponibile 24/7, ceea ce ne permite să implementăm proiecte rapid și să răspundem prompt nevoilor clienților.

Această orientare către tehnologie, eficiență și capacitate operațională reflectă și evoluția industriei: retailul devine din ce în ce mai digital, mai eficient și mai orientat către experiența clientului.

În paralel, finalizăm și noul nostru centru de service pentru utilajele din retail și HoReCa, care va consolida serviciile post-vânzare și suportul tehnic oferit partenerilor noștri.

În cei 17 ani ați fost practic martorul transformării retailului, și chiar v-ați adus contribuția la modernizarea comerțului. Ce anume simțiți că s-a schimbat fundamental în această piață?

Transformarea a fost foarte mare. În trecut, comerțul era dominat de magazine mici independente, fragmentate, cu vânzare la tejghea. Existau doar câteva rețele mici de magazine, iar piața era caracterizată de chioșcuri, comerț stradal și foarte puțină standardizare.

Astăzi piața este mult mai structurată. Avem rețele de magazine, concepte comerciale bine definite și o preocupare mult mai mare pentru eficiența operațională. Retailerii gândesc acum magazinele ca sisteme care trebuie să funcționeze eficient și să poată fi replicate ușor în mai multe locații.

În același timp, vedem și o schimbare geografică importantă. Dacă în trecut majoritatea investițiilor erau concentrate în Chișinău, astăzi observăm o dezvoltare accelerată și în orașele mai mici, dar și în zonele rurale.

Retailul se dezvoltă acum pe alte formate decât cele care afișau o dinamică bună în trecut. Cum resimțiți voi efervescența magazinelor de proximitate, așa-zise “convenience stores”? Ce alte formate mai vedeți dezvoltându-se frumos în prezent?

Magazinele de proximitate sunt probabil unul dintre cele mai dinamice formate din retailul alimentar în acest moment. Această evoluție este strâns legată de schimbarea comportamentului de cumpărare. Oamenii nu mai fac doar cumpărături mari o dată pe săptămână, ci cumpără mai des, pentru momente de consum imediate – pentru prânz, pentru cină sau pentru o gustare rapidă.

Din acest motiv, magazinele de tip convenience store devin tot mai importante. Sunt magazine mai mici, dar foarte bine organizate, unde fiecare metru pătrat trebuie gândit cu mare atenție pentru a oferi rapiditate, accesibilitate și o experiență de cumpărare simplă și eficientă.

Magazinele de tip convenience store devin tot mai importante.

În paralel, vedem dezvoltarea unor formate specializate, cum ar fi magazinele pentru animale de companie, magazinele dedicate produselor pentru copii sau concepte de retail care combină zona de vânzare cu servicii sau consum pe loc.

Un fenomen interesant este și convergența dintre diferite tipuri de retail. De exemplu, benzinăriile își dezvoltă tot mai mult zona de convenience store, iar farmaciile extind oferta de produse de wellness și îngrijire personală.

În general, retailul se îndreaptă către formate mai compacte, mai specializate și mai orientate către experiența clientului, unde eficiența spațiului și rapiditatea cumpărăturii devin elemente esențiale.

Cum se mai poate îmbunătăți experiența de shopping într-un magazine fizic, care sunt acele lucruri ce mai pot surprinde cumpărătorul?

Retailul trece printr-o transformare importantă: de la un model bazat pe tranzacție la unul bazat pe experiență. În trecut, magazinul era un loc unde clientul venea să cumpere un produs și pleca. Astăzi însă produsul poate fi cumpărat foarte ușor și online, iar magazinul fizic trebuie să ofere ceva în plus. De aceea rolul magazinului se schimbă. El devine un spațiu în care clientul descoperă produse, interacționează cu brandul și trăiește o experiență de cumpărare.

Experiența în retail înseamnă mai multe lucruri în același timp. În primul rând, designul și atmosfera magazinului. Spațiul trebuie să fie plăcut, clar organizat și ușor de parcurs. În al doilea rând, interacțiunea cu produsul. Zonele gastro, produsele pregătite pe loc sau spațiile de degustare sunt exemple de elemente care creează experiență. Un alt element foarte important este comunicarea în magazin. Magazinul devine un mediu de comunicare, iar display-urile digitale permit retailerilor să transmită mesaje dinamice despre produse, promoții sau idei de consum.

Experiența în retail înseamnă mai multe lucruri în același timp: designul, atmosfera magazinului, interacțiunea cu produsul.

În viitor, magazinul fizic va deveni o combinație între retail, tehnologie și experiență.

Sunteți antreprenor de peste 20 de ani, iar în prezent aveți mai multe business-uri pe care le creșteți. Pe lângă retail și HoReCa, în ce alte domenii considerați că merită realizate investiții în 2026 și în următorii ani?

Din perspectiva mea, există câteva domenii cu potențial foarte mare: primul este logistica. Pe măsură ce comerțul crește și economia se dezvoltă, cererea pentru spații logistice moderne și infrastructură de distribuție va continua să crească.

Al doilea domeniu este economia circulară. Gestionarea deșeurilor și reciclarea devin teme tot mai importante atât pentru companii, cât și pentru societate, iar acest sector va avea o dezvoltare accelerată în următorii ani.

Desigur, vedem un potențial mare și în dezvoltarea formatelor de retail de proximitate, în special convenience stores, care răspund foarte bine stilului de viață modern, în care consumatorii caută rapiditate, accesibilitate și produse pentru consum imediat.

Și, bineînțeles, tehnologia rămâne un factor esențial. Digitalizarea proceselor – atât în retail cât și în logistică – va continua să transforme modul în care funcționează companiile și modul în care acestea interacționează cu clienții.